Vreau sa scriu.Din nou. Ca atunci cand eram mica si scriam rauri de cuvinte in jurnalele mele 'secrete'. Scriu pentru a ma intelege.Pentru a intelege trecutul meu.Dar si prezentul. Dar si pentru a intelege inca unde trebuie sa merg. Nu ma invinuiti daca imi scriu viata intr'un blog...nu este mania protagonismului...doar vointa de a povesti celor care vor sa auda , si in acelasi timp sa povestesc fara a fi judecata.
Cred ca piesa nu mai are nevoie de cuvinte.Este pentru toti cei care au fost alaturi de mine in ultimii 8 ani...nu conteaza cat de devreme sau cat de tarziu au ajuns in viata mea, nu conteaza daca ii cunosc de 8 ani de 8 luni sau de 8 zile.Datorita lor am mers mers pe apa si am trecut prin foc, stiind ca nu sunt singura.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu